De vii devii

Lumina posibilitatilor infinite distinsa pe un perete colorat,

In dansul lunii dezmierdate radiant din soarele omniprezent,

Miscarea lin curgatoare prin orificii ale oamenilor vii,

Anima rabdarea in microuniversul creat in haos

In dansul solemn a doua trupuri purpurii..

Copacul priveste timp, vantul vuieste

Timpul zburda din ganduri in povesti, vorbe..

Omule, altarul tau se construieste in priviri moi, goale,

Dezbraca trupul auriu al sufletului cristalin

Descalta acea pereche de incaltari ce nu-ti mai vin,

Canta armonia suflului inspirat de ochi in bucurii!

Trairea cutezatoarei faclii,

in viata lucida a fiintei devii,

momentul cel mai frumos al unei zi

cultivat in echlibrul veseliei din fiecare atom

in ecuatii anatomice zglobii

dorinta se transforma in miscare

esti o alinare transmutata in alintare,

devii miscare, de vii.

De vii sa vezi cum creste-o floare,

ce crezi c-ar sopti unei faclii!?

De vii sa adulmeci aerul diminetii devii zbor,

De vii cu veselie inspre luna, astrele devin zambete,

De vii umil langa copac, padurea devine orchestra,

De vii cu inima deschisa in fata unei statui, piatra devine viata,

De vii cu gand dinspre suflet, raritatea devine realitate,

De vii rabdator in fata viselor, timpul devine eternitate,

De vii in devenire divinizare divizata divergent devii.